Un munte de flori... peste un munte de durere...

Chiar nu stiu ce as putea scrie... Un singur lucru imi provoaca o frustrare poate la fel de mare ca pierderea lui Ja Rule: faptul ca nu avem ocazia sa ne plingem durerea in biserica a carei religie am adoptat-o cei din familia suporterilor: stadionul. Mi-as fi dorit un meci al Olimpiei in care sa putem arata tuturor cit de mult ne doare, si sa-i spunem lui Lucian, asa cum o fac suporterii, cu un banner pe gard: Luci, ne este deja dor de tine, si odihneste-te in pace... Iar apoi sa cintam inca odata, impreuna, noi aici de jos iar tu, alaturi de Tanky, de acolo de sus:

Si de`o fi si eu sa mor
Nu vreau sa va intristati
Sa cantati si sa jucati pana`n zori
Si daca din cand in cand
O sa ma primiti in gand,
Voi fi aproape de voi.

Promitem sa nu ramanem datori...

Tot mai putini... 1988-2009

Din pacate doar vesti proaste... S-a mai dus unul dintre noi, s-a marit locul lasat de Tanky... Acum peluza noastra numara un membru mai putin: Jarule, membru Sezione Ostile s-a dus sa sustina Olimpia de acolo de unde nimeni si nimic nu-i mai poate face vreun rau... Dumnezeu l-a chemat linga El, lasindu-ne pe noi cu durerea... Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Inmormantarea va avea loc vineri la ora 1 in cimitirul de pe str. Amatului.
Condoleante familiei.